RSS Feed

Să-ţi spun…

vezi toate articolele de
19 Apr 2013 la 20:00 11 comentarii 808 vizualizari.

… că mă gândeam să îmi dresez o râmă, că s-au făcut mari, cât balaurii. A fost de ca şi cum aş fi-ncercat să-mi fac loc în timp ori să tai frunză la îngeri. Dar şi să-mi dau leac de frică, precum Vodă Lăpuşneanu. Mereu am vrut să sap. Visam cazmale mici şi sape rotunjite, pe măsură. Ei se temeau c-o să mă tai. Bine că mă lăsau totuşi să mă uit.

Taie Lemne avea trei fete şi-o nevastă, Aurica. Era cizmar, mandatar sub comunişti, şi gornist la morţi, că nu duceai omu’ pe ultimul drum fără un repertoriu. Cânta leneş, plat, cu vigoare numai la răspântii. Primul om blazat pe care l-am văzut. Un tip ciudat, taciturn, nemulţumit, cârpea prost, cosea prea creativ. Nu-i plăcea nimic, nu-l plăcea nimeni. Toţi aveau nevoie de el, aşa c-a fost şi primul om cu-n tip de libertate manifestă complet aparte.

Nu voia el să muncească deloc acasă. Pentru asta, erau cele patru femei. N-aveau decât o bucată de curte, dar o despărţeau primăvara în dreptunghiuri pentru zarzavat. Săpau şi râdeau, până venea el. Apoi, doar săpau. Mă uitam şi eu la ele, printre uluci, că erau vesele şi mi se păreau verzi. Nu era niciuna frumoasă, că n-aveau cu cine semăna, dar fierbeau de viaţă şi, când au dat în clocot, au şi fugit.

M-au chemat într-o zi, să le văd cum sapă. Mi-au dat o bucată de lemn pe care să stau, să nu răcesc. Înfigeau cazmalele în pământul moale şi-şi potriveau basmalele, să nu le certe mă-sa că tre’ să fiarbă iarăşi apă, de spălat. Fetele lu’ Taie Lemne sunt, cred, pentru mine, un fel de tinereţe strânsă-n trei smicele, că n-am mai văzut de-atunci vreo fată reavănă şi mirosind a vânt.

Aveam niţel peste trei ani şi le priveam ca un căţel privilegiat. Şi, la un moment dat, ceva, ceva au observat şi ele, dar n-am habar cum şi-au tradus. Cert e că aia mare, Flori, a luat pământ pe luciul cel tăios, l-a dus spre piept, l-a cercetat şi-apoi a smuls ceva din el, privind spre mine. A aruncat şi-a hohotit, iar eu am apucat numai să simt că-i rece, moale, viu. Şi m-am pierdut cu totul în răzor. Era o biată râmă, vineţie, pe care-au îndesat-o scurt la loc, dar asta numai după ce-au aruncat pe mine apă rece şi-au chiuit.

Până atunci, nu-mi era mie deloc frică de râme. Nici nu le căutam, dar nici nu mă feream. Adunam, ce e drept, mormoloci din bălţile mici, de după ploi. Îi număram, mai împărţeam din ei, le monitorizam şi creşterea. Cu ele nu aveam nimic. Vecinătăţi trecătoare. Dar ziua aia a fost începutul unei despărţiri nemeritate, deşi complet justificate, între noi. Îmi caut vindecări de-atunci, chiar dacă ele nu se dau din calea mea şi, sincer, cred că nici nu le prea pasă. De fetele alea nu mai ştiu nimic.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 



11 comments
  • 1

    citesc cu frica,mereu ma infioara povestirile tale…este ca si cum m-as duce intr-un loc mistic plin de necunoscut,cu o dorinta de explorare…ca un copil… dornic de unic !

  • 2

    ma bucur/sunt fericita ca te cunosc !

  • 3

    Seva,

    :) Mă gândeam eu că nu eşti tu impresionată de-un mănunchi de biete râme.

    Nu mai mult decât mă bucur eu şi sunt şi mândră. :)

  • 4

    Pățania cu râmele numai joacă nevinovată nu era. Fiind doar în trecere sau temoerar pe acolo, matracucile făceau mișto de tine. Nu aveai acces la mai nimic fără vreo remarcă care să-ți stea în gât, căci după ele nici dumicatul nu știai să ți-l înghiți calumea. Mentalitatea de țăran căriia i-au intrat nădragii în cvr. În comparația cu tine aveau prilejul să arate că și atunci cân se leneveau tot meritau mai mult decât tine. Iar cu râma. La cât știu cam cât de cochete și mândre sunt fetili, și pline de ifose, zodii, superstiții și toate spiritismele. Râma era rece, misca pe sub lennjeria intimă. Încă un motiv să se rândă și de cofetăria ta singura care îți mai ajuta respectul de sine me care avea se străduia mit0canele alea să ți-l ia la mișt0.

  • 5

    Nimeni nu stie câți gaji cu balegă sub unghii de prin vatra locului apucat-au să le pipăie de atunci pe fetele lui toacă frunză în gâinați cu țuica la subraț și paiul în gură.

  • 6

    „n-am mai văzut de-atunci vreo fată reavănă şi mirosind a vânt.”

    Probabil, însă mie nu-mi miroase deloc a vânt. Mai degrabă îmi miroase a murături răsuflate. Tocmai ce am pregăti butoiul pentru socată și l-am scos la ultraviolete să se aereze câteva zile să fie gătit pentru finele lui Florar. Oricum, prea multă saramură și mucegai (antibacteriologic) arde pământul și nici la râme nu le place.

  • 7

    moftu,

    Păi, îi e clar şi calului că se distrau pe seama mea.

  • 8

    mofturic#6

    pare-se ca’mofturici”nu este clar sufficient ptr.tine… moftangiule ;)

    Si cum naiba ti-a traznit prin cap sa faci un butoi de socata :roll:

    Vinzi in piata la litru precum altii borsul ?

  • 9

    Socata este doar o închipuire. Mă ajută să mă acomodez cu ideea de canicula. Deocamdată, îmi astâmpăr dependența întrebuințând și alte flori comestibile afară acelea de soc.

  • 10

    Nu mai știi nimic de fetele lui Taie Lemne?

    Sunt fiecare la casa lor, măritate, una cu Ochilă, alta cu Gerilă și a mai mică cu Păsări-Lăți-Lungilă!

  • 11

    Un articol foarte interesant. Va felicit pentru abordaraea din acest punct de vedere. Psihoterapeut Bacau

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!