RSS Feed

Covrigi, banane, nuci şi zgură

vezi toate articolele de
29 Mar 2013 la 17:30 42 comentarii 1549 vizualizari.

Am întotdeauna o poftă egală de apă minerală şi de vinovăţie. Oamenii normali visează fripturi sau clătite, dar eu tânjesc numai după apă minerală, că vinovăţia o conţin. Pofta nu este însă deloc mai puţină. Diferenţa stă în frenezia manifestă. Cred că stau prost cu fluidele.

Am ajuns aseară târziu acasă. Am găsit un copil şi-un metru de pisică. Neagră. Copilul m-a somat să vin mai repede că-i este dor, pisica m-a luat cu cerşetoria de la uşă. Aveau şi ele dreptate. Umblătura nu e bună. Naşte lipsă unde nu trebuie.

La periferia interesului meu mă aflu chiar eu. O fi de la vreme, dacă zici tu. M-a lovit un optimism durabil în ultima vreme, semn clar de nebunie desfrânată. Mănânc doi covrigi pe zi. Îi alternez cu două banane. Nu ştiu care de trei ori pe săptămână şi care de două. Cred că şi asta se alternează, cu săptămânile. Sâmbăta şi duminica vreau nuci, însă, invariabil, ajung tot la ciuperci. Poate de la asemănarea de culoare. Nu simt diferenţa.

M-am hotărât să nu-mi mai dau importanţă. Acu’, nu te bucura pripit. Nu se poate deloc fiindcă mai am şi valoare de întrebuinţare, iar asta e musai să rămână măcar intactă, deşi dezirabil ar fi să crească. Dar m-am decis să nu mă mai zbat zi-noapte-zi pe dinăuntru. Nu. Ce atâta freamăt, ce atâta vuiet? Ia, mai uşurel.

Spălam vase duminica trecută şi mă gândeam câte mai sunt de făcut atunci şi câte a doua zi, plus că săptămâna se anunţa aglomerată. Aşa, şi? Aia nu pot, aia nu am, aia nu ştiu cum, aia nu mai e cazul să, iar ailaltă nu-mi mai place. Vai, vai, câte sunt pe capul meu! Ce mă fac, cum le descurc pe toate?

Şi, între două ceşti şi trei linguriţe, mi-am imaginat, pentru o clipă, că e război. Eu nu ştiu ce-i aia război, nici armată n-am făcut, aşa că habar nu am nici de simulări. M-am gândit, întinzând stânga după ştergar, că-mi permit să-mi fac o grămadă de probleme pentru că mi-e pace peste tot. Şi mor de frica tuturor măruntelor, văzute şi nevăzute, fiindcă pericole mari, ştiute, nu sunt.

Nu m-am simţit furnică, aşa cum bunul-simţ ar fi trebuit să-mi dicteze. M-am simţit zgură. Parcă şi funingine îi mai zice, asta ca să ne fie clară sinonimia. M-am aşezat şi-am fumat o ţigară, semn clar al decadenţei citadine. Başca, al unei întretăieri periculoase de cărărui intracraniene, asta fiindcă, nu ştiu cum, gândul mi-a zburat la primum movens.

M-am potolit repede. Noroc că sunt învăţată de mult să-mi râd de mine, întru supravieţuirea păcătosului şi-a întoarcerii lui spre a rămâne viu, aşa că m-am oprit din incursiunile lactice şi temporale, înainte bine de a-mi sufleca mânecile şi-a pune, la foc mic, de-un pământ, un cer, doi oameni şi-un măr. Roşu.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


Etichete:


42 comments
  • 1

    Uni oameni când vod pe cineva că se dedă la arta mestecatului țin să-i ureze acelei persoane poftă bună (de parcă ar exista și pofte care nu-s bune). Alți oameni urează de sănătate altora înnainte ca aceștia să apuce să se înbolnăvească. Ideea este că toată lumea își dorește ceva, și mai nimeni nu se mulțumește cu cât are. Nesaț care însă ține să-l împartă și cu altcineva. Ferice lor!

  • 2

    TU sunt EU!

    Este foarte mult cat ti-am spus, am cuprins totul. Motiv pentru care am ajuns albastru, si intr-o dunga, prin ceruri.

  • 3

    moftu,

    Felix! :)

    Danny,

    E, spiritism încă nu făcusem. Madam Blavatsky scrie pe mine. Mulţumesc. :lol:

  • 4

    Istoria se scrie iar cine se încumetă s-o citească este nevoit să retrăiască istoria. În cazul că n-o citește, vrând nevrând se dă în „patima” scrisul. Evident să este mai confortabil să retrăiești evenimente, decât să te confrunți cu evenimente nedorite. Deoarece orice remarcă cu privire la un eveniment nedorit este oricum tardivă. Cuvintele nu sunt lăsate să te folosești de ele, deoarece fiecare cuvânt are ceva de obiectat.

  • 5

    @Danny, aia cu tu sunt eu să i-o zici lu’ măta. După care să o iei pe doamna măta de crescut. Ca să ți-o educi.

  • 6

    Pipăit, gust, auz, văz, foame, frică, gândire, înțelepciune. Opt minuni. Te târăști pe cvr și abia după ce te ustură îți vine să te vaiți că ești un cvr jupuit.

  • 7

    Mda… Prima data cand suntem pe aceeasi banca, ma rog ,poate nu pe aceeasi banca, insa pe unele apropiate.

    De multe ori transformam neintelegeri, nesimtiri, berbecisme inutile in melodrame retarde, uitand ca dramele adevarate, canibalice ,calaii de destine stau nu departe, poate chiar la colt cu ochii holbati si ranjetul larg.

    Oricum, o sa pretind ca nu am citit articolul asta.

  • 8

    mna, şi eu aş putea pretinde că am citit doar o dată, ieri, pe la cinci fără un sfert, şi că nu m-a atras precum cămara cu bunătăţi a bunicii încă de două ori de atunci. dar ar fi un inutil exerciţiu de ipocrizie pentru cine mă cunoaşte.

    fără ceară e mai bine. :roll:

    şi totuşi, un primum movens este de multe ori binevenit, alteori chiar necesar. chiar şi un simplu zîmbet poate dezamorsa un casus belli.

  • 9

    ah, şi am pus, din grabă, un secundum „chiar” pe care te rog să-l ştergi, Ană. :)

  • 10

    @val_una, latina este un grai decedat și în putrefacție. Dar unora se întâmplă să le placă și mai mult decât atunci când era un grai viu.

    alt moftu lu' arici
    2013-03-30 16:21:14 | Raporteaza
  • 11

    Latina este un grai m0rt în putrefacție.

  • 12

    Un insectar plin de gărgăuni. Latina se folosește în științele umaniste și muribunde cum ar fi inclisiv în justiție. Pentru a crea o atmosfera pseudo-ancestrală. Când defapt singura lor pricepere este vrăjeala.

  • 13

    Viața nu este lăsată pentru a te amăgi cu gândul că nu se mai termină. Orice artificiu de imagine este o dronă. Iar unele drone sunt folosite doar pentru a distrage atenția sistemelor de supraveghere. Oricât ar evolua tehnica sau civilizația scopul unui război este acela de a-ți suprima adversarul.

  • 14

    „Noroc că sunt învăţată de mult să-mi râd de mine, întru supravieţuirea păcătosului şi-a întoarcerii lui spre a rămâne viu”

    Ai putea să te întorci cum dealtfel tot D-zeu ți-a dat și oportunitatea să greșești. Orice păcat are istoria lui.

  • 15

    Mințile materialiste nu au cum să priceapă căci în primul rând au nevoie ca spiritul să fie întrupat. După care vor experimenta la limita supraviețuirii pe seama acestuia. Dragostea înseamnă participare. Dacă nu păcătuiești păcătosul nu te crede. După ce-i arăți ce și cum poți să te duci dracului, căci se va descurca și fără tine.

  • 16

    În mintea păcătosului totul este desfrâu. Adică a da des frâie. Din lipsă de credință nimic în viața acestuia nu se urmește din loc până nu-și pune sufletul rămâșag. Dar vede că altora li se urnește deși aceia par incoștienți de urnire. Adică au trecere iar ei nu.

  • 17

    Întoarcerea nu este schimbare de atitudine. Păcatul este o schimbare de nevoia schimbării. Ca o amorțeală din pricina unei activități de rutină (așa cum și pentru un căclu devine o rutină meseria pe care o face), plictiseală, ori miserupism.

  • 18

    youtube.com/wat../

  • 19

    Ooka_Emor,

    Bine. Eu m-am cam zaibit să şi pretind. Domnia voastră este de părere să colorăm băncile au ba? :roll:

    Val,

    Nu şterg nimic. Îmi place aşa. :)

  • 20

    ăăă… nu-i bai, Ană, nu mai şterge. oricum e tardiv. :roll:

    aşa-mi trebuie dacă mă grăbesc şi nu verific ce scriu. :(

  • 21

    Păi, cum să şterg, Val, când există şi un al doilea comentariu? :roll: Conţine el ştersătura. ;)

    Mie-mi place când greşim şi apoi revenim. Măcar pe texte. E ceva. :)

    Cu tardivul mă cerţi?

  • 22

    :roll: cum să te cert? pence?

    aaa, vrei să te cert? aşteaptă numai să am motive.

    atunci să vezi. fără ceară! :lol:

  • 23

    Unde-i ceara, soro? :roll:

    Ba vreau să dezvolt mania persecuţiei, aşa că te rog să mă susţii.

  • 24

    sin cera? :lol:

  • 25

    Valonash, te-am prins, papusa. Vorbesti mereu pe ascuns, nu-i asa?

  • 26

    Sin. :lol:

    youtube.com/wat../

  • 27

    de fapt şi de drept, corect ar fi sine cera, pentru că, povestea spune, unii sculptori romani, cam lipsiţi de scrupule, obişnuiau să nu piardă prea mult timp cu şlefuitul statuilor de marmură şi le acopereau cu un strat de ceară care le dădea un lustru temporar. sculptorii cinstiţi au început să-şi facă reclamă calităţii lucrărilor lor prin expresia sine cera.

    mai tîrziu, expresia a ajuns să definească, în general, tot ce era cinstit, onest, corect.

  • 28

    N-am ştiut asta, Val. Mulţumesc. :)

  • 29

    Să nu-ți faci chip cioplit, înseamnă să nu cioplești chipul. Necioplit/ă este cine se recomandă a fi neftut. De vreme ce până și D-zeu este nevoit să materializeze păcatul ca păcatosul să-l vadă (aceasta va fi dovada păcătosului că D-zeu există) altfel acesta nu ar mai exista.

  • 30

    Iadul în care vor pătimii nu-l și-l fac păcătoșii. D-zeu construiește Iadul pentru ei utilizând un procedeu de sacrificiu. A-ți fost trimiși pe pământ dar niciodată nu ați avut senzația că pășiți pe acesta. În curând veți avea și această oportunitate, să pășiți cu picioarele nespălate pe locul unde a zăcut de m0arte D-zeu.

  • 31

    Ma bucur mult cand vad ca tot mai multa lume afirma sincer si curajos ca este necredincioasa. Imediat dupa ’90, dintr-un reflex de sorginte ipocrita, mostenit de la regimul ceausist potrivit caruia nu prea era bine sa recunosti ca esti credincios, lumea se ferea sa afirme ca este necredincioasa. Acum, dupa ‘90, toti erau “credinciosi”. “Moda” se schimbase si, cum romanul este neintrecut in teorii ale formelor fara fond, campion in ale mimarii si ipocrit din nascare, aparea in sondaje ca fiind cel mai credincios din lume, ca popor: 97%. De atunci, mi-am dat seama ca poporul roman este unul de ipocriti. Dupa anul 2000, tot mai multa lume are curajul sa afirme ca este necredincioasa. Un lucru foarte bun.

    Se spune ca secolul XXI “va fi ori credincios ori nu va fi deloc! Nu este obligatorie si nici benefica aceasta dihotomie. Prostia, incultura, rautatea oamenilor credinciosi au facut mult rau omenirii in general.

    Sa ne fereasca RATIUNEA noastra pamanteana si sfanta LAICITATE de un stat teocratic!

    Credinciosilor adevarati! Afirmati-va credinta in tacere, simtiti-va credinta doar in interior!

    N-o strigati si n-o exportati, deoarece ea vine intotdeauna din INTERIOR! In felul acesta ne-am feri de ipocriti, cei mai periculosi dintre pamanteni.

  • 32

    Lasă, Danny, exporturile…

  • 33

    Sa trec la importuri?

    De fapt, eu am pus rama in carlig pentru altcineva, nu pentru tine. Tot a inceput sezonul de pescuit.

    Pe tine te pot pescui dincolo.

  • 34

    Pune şi tu râme-n cârlige, nu rame. :D

    Să nu-ţi fie de deochi putirinţele de dincolo! Mare pescar!

  • 35

    Credincios este acela care afirmă că are păcate. Dar nu se lasă pradă lor. Dacă D-zeu ţi-a dat o jucărie nu însemnă că tre să te preocupe neapărat ftutul ca să te afli în rând cu oamenii care din ftut se plămădesc. C[ci D-zeu preferă să se nască din fecioare sterpe încălzit cu bălegar şi sălat pe ochi cu ppi de d0bitoace, decât să se nască în rândul oamenilor pe care îi preocupă ftutul ca să-şi justifice menirea în viaţă.

  • 36

    @Danny, pentru aştia ca tine care îşi adună coada sub cvr s-o umple de ccat când se aşază pe ea D-zeu a făcut Iadul Lui. Căkţii care lasă băşina să atârne la cvrul lor doar ca să dea impresia altora şi să stârnească interesul pentru ccare raţionabilă cu porţia, că le vine şi lor să se cce laic.

  • 37

    Mofturici, ce faci aici? singurel, singurel? :)

    ia spune sincer, ai păcătuit mult la viaţa ta? crezi că mai mult decît Danny? :roll:

  • 38

    D-zeu s-a născut din ultimul om din respect de sine. Căci El a zidit omul. Chiar şi puţinul care a mai rămas din om după ce păcătoşii şi-au bgat pla în munca Lui. Căci putea să se nască om din orice dar numai din om nu. Şi s-a lăsat ucis de oamenii lui ca să le arate drumul spre Iad unde îi va duce. Acolo a murit sufetul lui D-zeu ca nici măcar îngerii căzuţi să nu mai aibă scăpare din Iad.

  • 39

    „Ma bucur mult cand vad ca tot mai multa lume afirma sincer si curajos ca este necredincioasa.”

    Te bucuri că lumea se declară atestă tzi nezei și atei măti.

    „..nu prea era bine sa recunosti ca esti credincios, lumea se ferea sa afirme ca este necredincioasa.”

    Așa ftuți fură credincioșii încât chiar și aia de-i ftea se fereau să recunoască că s-au ftut cu pr0știi. Așa de necredinciosă era lumea.

  • 40

    „Credinciosilor adevarati! Afirmati-va credinta in tacere, simtiti-va credinta doar in interior!

    Borțosule, să nu pleznești ca un h0it de atâta yoga! Te în gură viață! Uni visează la nemurirea sufletului și alți b3lește pla, că nici gaură în cvr nu mai au ca să se scarpine, darămite timp să-și poarte de grija sufletului.

  • 41

    @Danny, mie nu-mi este târșe să afirm că te-aș fte în bot, cum se fereau necredincioșii aceia să afirme pe cine au ftut în bot și pentru ce. Deoarece „credinciosilor adevarati” au grijă și de sufletul lor dacă mai apucă să aibă mintea de pe urmă. Căci cine rămâne la urmă verifică gazul, stinge lumina, și nu uită să-și facă semnul crucii înnainte să scape o bșină.

  • 42

    Do you mind if I quote a few of your posts as long as I provide credit and sources back to your website? My blog site is in the exact same area of interest as yours and my visitors would truly benefit from some of the information you present here. Please let me know if this alright with you. Thank you!

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!