RSS Feed
RSS Postari

Ana
Barton

Moş Peglau Klaus

24 Sep 2012 la 13:47 | 256 comentarii

Azi pe la ora 16 iam fecut o vizita fulger dun ceas lui mos Peglau Klaus. Ma privit surazator din spatele ochelarilor cu lentilele groase cat parbrizul navetei Chalanger si mantrebat ce vant ma adus pe la dumnealui. Iam zis ca nu vantu ma adus, ci mercedesu meu zdranganicios, fabricat in 1980. A zambit ingaduitor la gluma mea rasuflata si ma poftit in tinda.

Ca sa stiti cum arata o casa de svab, va spun categoric ca unei menajere nu iar lua mai mult de 2 minute sa faca curatenie. Obiecte putine si de calitate, asezate la locul lor. Neamtul face curatenie in permanenta. [ citeste mai departe ]

Soţul nostru

20 Sep 2012 la 16:51 | 176 comentarii

Am ajuns în biroul unde lucra ea pe 12 mai 2004. Erau mai multe doamne acolo, mă impresionase deja redactorul-şef cu o săptămână înainte, o prezenţă ultraelegantă şi überrafinată care nu se potrivea defel cu ce credeam eu c-aş putea întâlni într-o regie autonomă. O mare doamnă. Am intrat pe uşa aia uriaşă şi parcă îmi amintesc şi acum neplăcerea. Era prima mea zi de lucru şi mai aveam de stat încă două luni în Casa Poporului. Pe urmă, ne-am mutat într-un loc al nostru, la şapte minute de casa mea, aşa că aproape cinci ani am mers pe jos la serviciu. [ citeste mai departe ]

Cuplărăi

14 Sep 2012 la 17:50 | 150 comentarii

Sâmbătă, cald şi inflaţie de nunţi. Miresele, cam pleoştite, dar stăteau la poze, la mitropolie. Mai potriveau o bretea la sutien, mai ridicau un corset cu ştrasuri, mai cereau o temporală milă mică de la fotograf, pentru o grimasă cinstită, cu sorgintea afectivă în sandalele mult prea înalte şi deja strâmte. Mirii, în general, importanţi şi, majoritatea, cu papioane din satin. Unii cred c-ar fi băut o bere, dar nu sunt sigură. Se poate să mi se fi părut, că mi-era şi mie cald. În fine, mijloc de oraş, fostă reşedinţă domnească. [ citeste mai departe ]

Pala tute me merav

07 Sep 2012 la 13:55 | 320 comentarii

A unşpea poruncă: să nu compari!. Asta întoarce, oboseşte, destabilizează. Mai bine flanezi în corpul fiecărei zile. Imperativele mă intimidează şi mă alungă, aşa că, neputând să trăiesc în răspărul istoriei, păcătuiesc şi compar. Şi iată că, în afara paradigmelor trupeşti care deja coşmăresc de ceva vreme şi femeile, că pe bărbaţi îi puseserăm noi şi edvărtaizingu' la zid cu mult înainte, izbitoare este coma seducţiei. Pentru mine, evident. [ citeste mai departe ]

Frica de foame

30 Aug 2012 la 12:55 | 212 comentarii

Chiar cred că una dintre cele mai mari frici ale oamenilor e că s-ar putea să ajungă să nu mai aibă după ce să bea apă. Nu sunt puţini cei care, când aud cuvântul foame, îşi amintesc că a trecut mult prea mult timp de când n-au mai mâncat ceva. Dacă zici foamete, deja simt un gol în stomac. Aşa e şi cu zăpezile cele mari, unii spun că din '54. Când auzi de ele de la cei care le-au trăit, îţi vine să pui plapuma pe tine în toiul verii. Raj lt.rez. [ citeste mai departe ]

Romantic, muică!

24 Aug 2012 la 11:20 | 106 comentarii

Nu ştiu ce te intrigă pe tine fără pauze pe lumea asta, dar eu am o colecţie. Nu mare, dar constantă. Puţine lucruri i s-au adăugat în timp, că n-o ţin ferecată. Deşi pare ciudat, compar colecţia asta cu grupul meu de prieteni, constant şi el. Sigur, ceva mişcări se mai produc din când în când, că doar suntem vii, nu? De data asta mă gândeam să vă spun cât de tare mă intrigă pe mine definiţiile. Sunt unele dintre jucăriile mele preferate. [ citeste mai departe ]

Bestiar cu selfăstim

17 Aug 2012 la 21:37 | 362 comentarii

L-am văzut într-o dimineaţă, pe la şase, în timp ce mă feream deja de soarele prea mult. Mi s-a părut timid. E primul lucru pe care l-am observat, dar, fiindcă vorbeam la telefon, n-am fost prea atentă la el. Se uita spre mine, nu la mine, cu un fel de teamă care părea să-i fie companionul cel mai sigur şi unicul permanent. Abia atunci am observat cât este de urât. M-am ridicat din locul în care stăteam şi i-am căutat ceva de mâncare. Nu s-a năpustit. N-a amuşinat. S-a uitat la mine lung şi s-a aşezat lângă bucata de carne. [ citeste mai departe ]

Pisica pletorică – text pentru colerici

25 Jul 2012 la 13:55 | 782 comentarii

Ştii ceva? Dă-le dracului de metafore! Fii atent: azi vreau să vorbim despre momentele alea în care-ţi vine să rupi pisica-n două. Nu ţi-e străină vorba asta, că doar n-ai crescut în laborator. Când simţi cum înghiţi hârdaie de lavă. Fierbinte, cum altfel? Că doar nu suntem cercetători la rece, nu? Poate, câteodată, strângi şi desfaci spasmodic pumnul. Sau poate nu. Tu oi fi fiind dintre ăia cărora le-o ia inima la sănătoasa. Poţi să iei asta în sensul propriu, că nu e păgubos defel. Ori poţi să treci peste. [ citeste mai departe ]

Urâtă şi proastă

19 Jul 2012 la 18:45 | 440 comentarii

Nici nu mă gândesc vreo clipă că auzi pentru prima dată ce vreau eu să-ţi spun. N-ar fi cu putinţă. Însă o să te rog să mă ierţi fiindcă îndrăznesc să cred că niciodată nu-i destul. Dacă vrei, mai toarnă puţină apă cu gheaţă în pahar. Şi mie mi-e cald.

Nu trebuie să recunoşti, adică nu faţă de mine, ci doar în apele tale de dinăuntru, de câte ori te-ai simţit urâtă şi proastă. Ba chiar şi rea. Neisprăvită. Calpă. Câteodată te-ai mirat că poţi totuşi să te ridici, iar trupul nu te doare. Nu tot. [ citeste mai departe ]

Vineri, 13

13 Jul 2012 la 12:26 | 675 comentarii

Citindu-l pe Raj în ultimele zile, m-am întors în propria mea copilărie, pe vremea când ascultatul era singura mea profesie, şi-am înţeles de ce cuvintele lui nu au văluri, oase, coase, ziduri. Lui nu-i pasă cine ce crede. El nu povesteşte, ci ni se povesteşte. Asta este una dintre formele supreme de libertate. Şi de dar.

Sarumana, sa traiti ! Doar ce am azuns acas, am citit pe fuga forumu, dupa care miam strans la pept nevasta, soacra, fiica, fiul. Pe siameza nam vazuto, cam batuto acu trei zile. Mai am eu pisica ? [ citeste mai departe ]

13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!