RSS Feed
RSS Postari

Ana
Barton

Elaphe quatuorlineata

21 Mar 2013 la 12:45 | 46 comentarii

Cred că se fac, la vară, vreo nouă ani de atunci. Un sfârşit de iunie, parcă. Ne-am hotărât să mergem la mare în formaţie de cinci: noi doi şi copilul nostru, plus vechii şi preabunii noştri prieteni care ne erau de vreo trei ani şi fini. Am discutat, am stabilit şi ne-am urcat cu toţii în maşina lor, la puţin după ce s-a crăpat de ziuă.

El conducea, ea îi era în dreapta. În spatele ei, eu, ţinând copilul în braţe, în spatele lui, naşul mare, că aşa-i spun ei, când nu e de faţă. [ citeste mai departe ]

Glonţoaica

13 Mar 2013 la 16:30 | 50 comentarii

Săptămâna trecută, mi s-a părut că dă să se-ncălzească. N-a fost să fie. Dar fiindcă suntem aproape de idele lui martie, cum ziceau unii dintre ascendenţii noştri, azi mi-a trecut prin cap că aş putea da măcar o juma' de mână de ajutor. Şi mi-am amintit.

Era tot o formă de martie, dar una pletorică, de la ţară. [ citeste mai departe ]

Scrie-i…

08 Mar 2013 la 12:22 | 33 comentarii

... mamei tale aici.

Dacă te emoţionezi prea tare şi nu-ţi ies cuvintele aşa cum ai vrea, dacă, din tulburări omeneşti, eşti certat sau supărat cu mama ori dacă pe mama o mai poţi găsi numai în mintea şi inima ta, spune-i ce ai vrea să ştie aici.

Uite, încep eu: iartă-mă, mamă, pentru toate prostiile pe care le-am făcut şi pe care, mereu cu grăbire, le fac, dar şi pentru cele care vor veni cât vii vom fi. Sunt parte din tine, mamă, chiar dacă nu sunt partea cea bună. [ citeste mai departe ]

Biscuiţii de la tati

28 Feb 2013 la 13:00 | 147 comentarii

Am citit de curând un articol în care autorul dădea de toţi pereţii ontologici cu părinţii care-şi cresc singuri copiii şi-i considera pe aceşti copii un fel de semioameni, cu şanse de reuşită-n viaţă din start mai mici, tocmai din cauza faptului că se dezvoltă în familii monoparentale. Monoparentalitatea, o rătăcire de fiinţă, semnat Adrian Ţiglea, este un text pe care l-am citit pe site-ul Adevărul, însă, între timp, a fost retras. L-am găsit totuşi în altă parte. [ citeste mai departe ]

Benedictus PP. XVI – reverenţă

11 Feb 2013 la 22:00 | 193 comentarii

Da, l-am iubit pe Papa Ioan Paul al II-lea, întâi cu iubirea străinului. L-am respectat şi admirat, citind despre el, şi l-am îndrăgit într-o clipă atunci când, de la o distanţă foarte mică, l-am şi văzut. Mărturisesc, m-a tulburat prezenţa lui aproape spectrală, bine mirositoare şi cu ochi veseli, şi degrabă mi s-a aşezat polonezul în suflet, pe loc, la fel cum mi s-a întâmplat cu toţi cei care-mi sunt dragi.

Deşi am o memorie înfricoşător de bună, nu-mi amintesc dacă am primit sau nu binecuvântarea lui. [ citeste mai departe ]

Lasă-l să treacă

05 Feb 2013 la 19:00 | 52 comentarii

Nu ştiu de ce, dar în traista mea cu frici, una foarte, dar foarte încăpătoare, aia de timp nu s-a-ntrupat până acum. Când eram mică, visam numai să mă fac mare, apoi m-am făcut şi mereu am aşteptat să vină ziua următoare, cu vârstele ei. Câteodată, azi îmi spune că va să vie un mâine aspru ori poate nervos, tensionat, supărat sau dureros. Oricum, nu moale. Sigur că astea se-mpachetează cel mai sigur cu nelinişte, dar tot vreau să vină mâinele ăla. Nu l-aş amâna vreodată. [ citeste mai departe ]

Aurel

29 Jan 2013 la 12:21 | 110 comentarii

M-a speriat vocea lui baritonală, atunci când i-am auzit-o prima dată. Eram cu aia mică într-un magazin, iar din spatele meu am auzit: Tu trebuie să fii frumoasa de care s-a-ndrăgostit Liuba, iar tu sigur eşti mă-sa. M-am întors şi-am văzut un bărbat foarte, foarte înalt şi suplu, cu un chip mobil care mi-a spus că omul ăsta e mai mereu pus pe glume şi cu o căldură imposibil de pus în cuvinte în toată mişcarea corpului. Un om extrem tânăr, deşi trecuse binişor de cincizeci de ani. Sunt Aurel, soţul Liubei, mi-a spus, ce te sperii aşa? [ citeste mai departe ]

Par avion

23 Jan 2013 la 16:00 | 55 comentarii

Acum două luni, invitată fiind la un eveniment internaţional, Vicenzaoro Winter, am avut de ales între două companii de avioane, cu două rute: Lufthansa, prin München, şi Alitalia, prin Roma. Am ales compania cunoscută şi aeroportul prea bine cunoscut, respectiv Lufthansa şi München.

Vinerea trecută, am ajuns cu două ore şi jumătate înainte de zbor la Otopeni. Către München era anulată cursa; aeroportul şi oraşul erau cotropite de zăpadă. [ citeste mai departe ]

Nud

14 Jan 2013 la 15:00 | 57 comentarii

Câteodată, în vacanţe, de preferat ar fi să fie de-alea mici, se-ntâmplă să mai vrei să stai puţin şi cu tine. Nu le petreci, că n-ai cum, dar le traversezi măcar. Nu, nu sunt bune şi nici frumoase, aşa cum se întâmplă cel mai adesea să nu fie nici pastilele contra durerilor mari, că pe cele mici nu prea le luăm în seamă. Mai sunt, pe toată lumea asta, şi tulburări funcţionale, să nu ne panicăm.

Ipohondrie. Un cuvânt ce sperie. Şi nu degeaba. Am vieţuit în orbita lui o vreme, cu ani în urmă, până am obosit şi am plecat. Adolescenţă. [ citeste mai departe ]

Fustar

04 Jan 2013 la 12:40 | 27 comentarii

Ăi bătrâni dormeau în cămăşi de noapte. Şi ei, şi ele. Pe-aproape de Bucureşti, le zicea fustare. Mai ales celor bărbăteşti, ca un râs perpetuu întru noptatică feminizare, niciodată efeminare, nu de alta, dar, la o adică impulsivă, cămeşa îşi arăta rolul şi rostul infailibile în înmulţirea neamului.

Mâncau păsat şi, dacă aveau, chiar şi cartofi copţi în sobă, adunau copiii la un loc şi se culcau. De-a curmezişul, punând scaune la picioarele patului, spre întinderea odihnitoare a picioarelor alergate şi muncite. [ citeste mai departe ]

13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!