RSS Feed
RSS Postari

Ana
Barton

Mai ţii minte, Javier?

19 May 2011 la 13:19 | 581 comentarii

Nu mai rămăsese nedansată niciuna dintre zilnic trecutele străzi. Nu mai aveam paşi de mers cu mine şi mă gândeam uneori să-i caut, că poate vor fi venind şi neutre vederi, aşa că trebuia să fiu pregătită. Însă nu-mi mai era la îndemână măsura învăţată şi m-am împăcat repede cu nepotolirea mişcărilor rotunde. Vezi, suntem iar în mai, ca întotdeauna. Iar nu mai ştiu să merg. [ citeste mai departe ]

Hanger fraged

09 May 2011 la 13:31 | 295 comentarii

De unde să ştiu dac-a fost dintru-nceputuri ori a crescut cu râvna unui fir de iarbă într-o singură noapte, şi aia cotropită de frânturile de vis ale neadormirii? O fi fost din zbatere născut ori poate din dorul lui, neostoit, de carne. S-a-nfipt de-a-ndoaselea, cu plăselele înăuntru, făcându-şi loc în moalele inimii şi odihnindu-şi calea, ce grea şi lungă trebuie să fi fost, dacă numai răscrucile de drumuri fluide şi albastre i-au alungat oftatul. A văzut roşu şi-a rămas. [ citeste mai departe ]

Ukiyo-e

02 May 2011 la 22:53 | 727 comentarii

Începuse ca oricare dintre zilele ultimelor patru luni. Toate erau la fel, unde mai pui că era şi prea mult soare. Aproape că mă săturasem şi de el, de vreme ce nu puteam ieşi din casă decât o dată pe săptămână, iar atunci pentru numai câţiva paşi. În rest, pat.

În dimineaţa aia m-a apucat insurgenţa. Urma să am oaspeţi şi m-am gândit la găluşte cu prune. Ştiam că le plac mult. Ce mare lucru dacă stau pe scaun vreo oră, iar nu în patul descumpănitor? Nu mă durea nimic. [ citeste mai departe ]

Spovedania unui vasilisc

15 Apr 2011 la 16:52 | 322 comentarii

Când eram mic, abia venisem, cântăream umbre. Stăteam lângă ou şi-i pipăiam ruptura. Palpita şi-i era caldă pielea. Nu-mi aminteam că am fost prin el. Nici cât am stat şi nici dacă a fost bine. Mirosea doar cunoscut şi proaspăt. M-am speriat de atingere şi, cumva, am ştiut că nu sunt gata. De groaza asta a neterminării mi s-au deschis ochii: prea mari, prea grei, prea doi. Mi-am întins durerea pe nisip şi-am scurs-o de putere. Am adormit deasupra ei un somn uscat. Când m-am trezit, plecase. Lăsase urmă-n creştet o coroană mică. [ citeste mai departe ]

Adrenalino, treci acasă!

08 Apr 2011 la 13:06 | 154 comentarii

Că, uite, nici nu mai ştiu cum să te chem. Te-am luat cu binişorul şi nimic. Ţi-a plăcut să te las de capul tău, să umbli tu de nebună pe unde-ai vrut. Am zis că, deh, te-oi fi săturat şi tu să faci pe viitura, că nu ţi-o fi fost uşor şi poate mai vrei să-ţi tragi şi sufletul. Şi ţi-am dat drumul în lume, disperato.

Am văzut că lumea e dornică de tine, dar te caută numai pe unde nu eşti, că tu nu te dai la prima vedere. Te-a găsit acu' subtilitatea şi te-a apucat jocul intervertirii. Tu nu vezi că oamenii nu se mai recunosc? [ citeste mai departe ]

Iubeşte şi fugi!

03 Apr 2011 la 16:30 | 592 comentarii

Dă-ţi drumu'-n gânduri şi rupe-te-n frici. Şi nu uita să-ţi cânţi lamentaţii lungi şi epuizante. Despre cum erai tu liberă de sentimente înjugate şi-ţi era aşa de bine cu tine de-ţi venea să urli, da' nu mai avea Luna cratere necălcate, nespurcate şi nepictate rupestru de strigăte mute şi nerecunoscute. Şi-ţi era aşa de linişte şi-o pace năclăită-ţi ieşea suav din pori, că începuseşi să levitezi amniotic în propria-ţi străinătate imponderabilă.

Frumoasă mai erai! [ citeste mai departe ]

Jumătate Jupiter

21 Mar 2011 la 11:24 | 404 comentarii

Şi restul cal. Cu nervi, cu freamăt, cu tremur, coamă şi galop. Răscoleşti în crud până dai de jar. E fraged. Te uiţi la el şi-ţi vezi rotundul ochilor. Acum eşti tu. Apuci cu poftă şi mesteci cu odihnă. Îţi place. Îl dai încet pe gât şi simţi cum te-mplineşte. Jăraticul nu arde. El ştie să cuprindă şi să-nfierbânte lent. Vibrezi fără de frâu. Şi râzi în timp ce-l îmblânzeşti. E tot în sânge. Sunteţi totuna.

De flăcări nu te-apropii. Sunt cam neruşinate-n goliciunea lor şi prea unduitoare. Se lasă duse vântului şi nestatorniciei. [ citeste mai departe ]

Aş dormi în patul tău

13 Mar 2011 la 12:30 | 602 comentarii

Şi tu n-ai fi. Şi n-ai vedea. Nici n-ai simţi. Şi nici n-ai şti. Atâta doar, să nu fie din lujeri ori din frunze. Să nu le dea atingere de trup, să nu le împresoare a fierbinţeală. Dar nici din apă să nu fie, să nu se tulbure curând. Şi nici nisip robit de soare să nu fie patul tău. Să ştie a pierde urma. Însă din lemn curat dacă ar vrea să fie, atunci mi-aş aduna fiinţa toată-ncet spre el.

Să ştii că te-aş pândi. Numai să ştiu când pleci. Dar nici să nu mă afli, venind de voia ta înainte de a putea să fug. [ citeste mai departe ]

Viezure temporar

06 Mar 2011 la 19:40 | 264 comentarii

Văd ochii ei verzi, părul negru şi râsul drept, fără ocolişuri. Îi simt mirosul bun, de cafea. Întotdeauna de cafea. Uneori, amestecat cu unul, la fel de proaspăt, de căpşuni. Obrazul alb şi nasul grecesc făceau din ea o frumuseţe de icoană. Vorba clară, fermă când era cazul, şi purtarea mâinilor ei o transformau în cea mai frumoasă dintre împărăţiile făpturii. Fiindcă ea nu era numai o femeie, ci un teritoriu eminamente feminin. Un uriaş imperiu într-un trup mic şi delicat, însă mereu dăruitor de dragoste adevărată.

Femeia asta avea darul iubirii. [ citeste mai departe ]

Nimeni în drum şi plin de praf feat. Nora

27 Feb 2011 la 19:43 | 224 comentarii

Am început, la un moment dat, să citesc textele de pe VoxPublica. Am acolo publicişti preferaţi. Nu vă voi spune cine sunt ei, dar vă spun că de când sunt pe Pandora's n-am mai avut când să-i citesc. Apoi, la începutul primăverii trecute, întrând eu pe VoxPublica, văd Pandora's. N-am ştiut ce e aia, dar am vrut să văd. Era chiar la începuturi. Am citit câteva texte. Unele mi-au plăcut.

Şi uite cum, de fiecare dată când voiam să văd ce-au mai scris preferaţii mei, ajungeam aproape invariabil să citesc texte de pe Pandora's. [ citeste mai departe ]

13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!